Uniunea Europeană propune un pachet de mobilitate militară rapidă până în 2027 pentru facilitarea deplasării trupelor în criză

Uniunea Europeană propune un pachet de mobilitate militară rapidă până în 2027 pentru facilitarea deplasării trupelor în criză

Uniunea Europeană propune un pachet major pentru mobilitatea militară, cu aplicare până în 2027

Comisia Europeană a lansat o inițiativă amplă ce vizează facilitarea deplasării rapide a trupelor și echipamentelor militare în interiorul Uniunii Europene, cu scopul de a întări securitatea în contextul unor potențiale crize. Pachetul prevede reducerea semnificativă a termenelor pentru notificările transfrontaliere și modernizarea infrastructurii critice.

Un pas important pentru mobilitatea rapidă în situații de criză

Propunerea, descrisă de oficialii Comisiei ca o „poliță de asigurare esențială pentru securitatea europeană”, urmărește crearea unei adevărate „zone Schengen militară”. Aceasta vine ca răspuns la avertismentele serviciilor de informații europene care indică riscul unui atac al Rusiei asupra unui stat membru UE în următorii cinci ani.

Printre elementele cheie ale inițiativei se numără un set unificat de reguli la nivel european pentru mișcările militare, precum și înființarea unui sistem de urgență denumit EMERS. Acesta va prioritiza convoaiele militare pe rețelele de infrastructură critice și va introduce derogări de la regulile obișnuite, cum ar fi excepții de la timpii de odihnă pentru șoferi sau proceduri vamale accelerate pentru echipamente și resurse militare.

Provocările infrastructurii și necesitatea investițiilor

Uniunea Europeană a identificat aproximativ 500 de puncte vulnerabile în infrastructura curentă. Printre acestea se numără poduri incapabile să susțină tancuri de până la 60 de tone, tuneluri feroviare cu dimensiuni insuficiente, diferențe între ecartamentele căilor ferate naționale și reguli complicate privind timpul de lucru al personalului și formalitățile vamale. Toate acestea trebuie modernizate pentru a susține transporturi militare grele și rapide, cu un cost estimat la circa 100 de miliarde de euro.

În prezent, unele state membre impun perioade de notificare pentru mișcări militare ce pot ajunge până la 45 de zile, în timp ce obiectivul UE este ca aceste preavize să nu depășească trei zile, pentru a asigura o reacție promptă în situații de urgență.

Finanțare și planuri pe termen lung

Comisia Europeană a propus un buget de 17,6 miliarde de euro dedicat mobilității militare în cadrul exercițiului financiar multianual 2028-2034. Totuși, planul general de consolidare a apărării, evaluat la peste 2.000 de miliarde de euro, se confruntă cu reticență din partea unor state membre care solicită reducerea costurilor.

Inovație și transformare în industria de apărare europeană

Pe lângă măsurile pentru mobilitate, Comisia a lansat și „EU Defence Industry Transformation Roadmap”, un program ce urmărește accelerarea inovației în sectorul apărării. Acesta caută să faciliteze colaborarea între industria tradițională de profil și startup-uri sau companii specializate în tehnologie avansată (deep tech). Prioritățile sunt domenii precum inteligența artificială, tehnologiile cuantice, dronele și soluțiile spațiale – toate având un impact major asupra modului în care se desfășoară operațiunile militare.

Următorii pași și implementarea măsurilor

Propunerea privind mobilitatea militară urmează să fie discutată și aprobată de Consiliul și Parlamentul European. Între timp, Comisia a început implementarea măsurilor din foaia de parcurs industrială, parte a strategiei „Readiness 2030”, ce are ca obiectiv consolidarea capacităților militare și a infrastructurii Uniunii în fața unui context internațional marcat de tensiuni crescânde.


Mobilitatea militară eficientă este un punct esențial și pentru România și regiunea Moldovei, inclusiv pentru Iași, unde infrastructura și conectivitatea cu restul Europei pot juca un rol decisiv în planurile de securitate. Inițiativa UE aduce speranța unei mai bune coordonări și viteze în răspunsurile militare, ceea ce poate contribui la liniștea și stabilitatea noastră pe termen lung.

Articol realizat pentru Paine si Circ, 20 noiembrie 2025 Sursă: Comisia Europeană, Biziday, The Guardian


Mara Ionescu

Mara Ionescu este jurnalista care stă în spatele poveștilor autentice de pe Azi în Călărași, o voce calmă, documentată și mereu conectată la ritmul orașului de pe malul Borcei. Cu o experiență solidă în presa locală și o pasiune reală pentru comunitate, Mara aduce cititorilor știri verificate, utile și ușor de înțeles despre evenimentele, oamenii și schimbările care modelează Călărașiul de astăzi. Scrie cu empatie și rigoare, punând în prim-plan viața locală, proiectele importante și inițiativele care merită vizibilitate. Pentru ea, Azi în Călărași nu este doar un site de știri — este o promisiune de transparență și informare corectă pentru toți locuitorii județului.

Știri Generale

Știri Generale
LIVE TEXT România află potențiala grupa de la Mondial. Tragerea la sorți a grupelor Campionatului Mondial 2026
Președintele CJ Vasile Iliuță alături de copiii fără ghetuțe la ediția a IX-a a tradiționalului proiect
Președintele Nicușor Dan a promulgat Legea „Nordis”. Modificările aduse în domeniul imobiliar
Rusia promite livrări neîntrerupte de petrol către India: Putin și Modi consolidează securitatea energetică
A fost lansat numărul 5 al revistei MaST Education Magazine la Biblioteca Județeană Călărași
Amenzi de aproximativ 2.5 milioane de lei în 2025 pentru combaterea poluării aerului în București și Ilfov
Averea ultra-bogaților depășește un nou record istoric în 2025, potrivit unui raport al băncii elvețiene UBS
Ce s-a întamplat ieri - 4 decembrie 2025 - în Călărași
Cele mai importante evenimente culturale din Călărași - 4 decembrie 2025
Cod roșu de vânt puternic în Caraș-Severin
Criza apei. Surse: Apa menajeră ar putea fi reluată de vineri, iar apa potabilă pe 8 decembrie, dacă analizele DSP sunt conforme